Servicii
Servicii Psihologice
Serviciile mele de psihologie și psihoterapie oferă un sprijin empatic și profesional pentru sănătatea mentală și emoțională.
Lucreaz împreună cu clienții pentru a identifica și aborda dificultățile specifice, facilitând un proces de vindecare și dezvoltare personală într-un mediu confidențial și susținător. Prin calitățile umane de psihoterapeut, furnizez servicii profesionale de susținere, creând un spațiu sigur pentru explorarea și rezolvarea provocărilor de zi cu zi. Empatia și profesionalismul meu contribuie la un proces terapeutic eficient și încurajează dezvoltarea personală a clienților.
Terapie pentru Adulți și Copii
Psihoterapeut dedicat creșterii personale și dezvoltarii emoționale. Ofer sprijin și înțelegere prin abordări terapeutice adaptate nevoilor. Creez un mediu sigur pentru explorarea și transformarea emoțiilor. Fiecare pas în călătoria ta este important, și suntem împreună în această călătorie către echilibru și sănătate mentală.
Serviciile mele de psihoterapie se adresează persoanelor adulte care întâmpină dificultăți in viata de zi cu zi, oferind suport în explorarea și gestionarea acestor provocări. De asemenea, lucrez cu grupe de copii cu varste cuprinse intre 3-6 ani respectiv 7-10 ani, concentrându-mă pe aspecte specifice fiecărei etape de dezvoltare. În plus, facilitez sesiuni de terapie pentru grupe de copii și părinți, promovând comunicarea și înțelegerea în cadrul familiei.
Terapie individuală
Depresie, anxietate, atacuri de panică , tulburări de alimentație , Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă
Activitățile psihologice profesioniste centrate pe relația de ajutor în situațiile de criză personală sau colectivă ,de impas existențial iminent sau trenant, de dificultatea de adaptare, relaționare și integrare socială.
Ele sunt necesare ori de câte ori persoanele se confruntă cu:
- Blocarea capacităților de a face față provocărilor vieții, că și problemelor survenite în educarea și dezvoltarea lor
- În situații de impas existențial, pierderi și traume , suferință psihică și somatică.
- Asigurarea de suport, ghidare în a face față unor probleme personale (emoționale, cognitive și comportamentale) și relaționale (interpersonale) cu impact individual, familial și socio- profesional dezorganizator.
- Tulburarea de personalitate Obsesiv Compulsivă (TOC)
Stilul personalității obsesiv-compulsive este des întâlnit în rândul populației masculine, acest lucru se datorează probabil prețuirii de care se bucură în societate anumite caracteristici ale acestui stil. Calitățile acestea cuprind atenția pentru detalii, autodisciplină,controlul emoțional , perseverență, seriozitatea și politețea. Totuși anumiți indivizi posedă aceste calități în forme atât de extreme, încât ele duc fie la o limitare funcțională, fie la distres subiectiv. Astfel individul care dezvoltă o tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă devine rigid, perfecționist, dogmatic, inflexibil, nehotarât și blocat din punct de vedere emoțional și cognitiv.
Problema cea mai frecventa cu care se prezintă pentru tratament persoanele cu TOC este o formă de anxietate. Perfecționismul, rigiditatea și comportamentul dominant de reguli al personalităților compulsive le predispun la anxietatea cronică, caracteristică tulburării de anxietate generalizată.
Multe personalități compulsive rumineaza asupra propriei performanțe, se întreabă dacă actioniază destul de bine sau dacă greșesc, ceea ce duce la nehotărâre și la procrastinare, care constituie probleme frecvente ale acestor pacienți.
Anxietatea cronică poate să se intensifice până la nivelul tulburării de panică, dacă acești indivizi se găsesc într-un conflict sever între propria compulsivitate și presiunile externe.
De exemplu dacă un individ compulsiv progresează prea lent cu un proiect, din cauza propriului perfecționism, iar dată limita a predării acestuia este apropiată, anxietatea să poate escalada. Individul cu comportament compulsiv va gândi catastrofic în legătură cu propriile simptome fizice, cum sunt palpitațiile și sufocarea. Se creează în felul acesta cercul vicios abservat deseori la pacienți cu tulburări de panică, în care îngrijorarea duce la amplificarea simptomelor fizice, care conduc la o îngrijorare și mai mare s.a.m.d.
O altă problema comună pentru persoanele cu TOC este depresia. Aceasta poate lua forma tulburării distimice sau a unui episod depresiv major. Persoanele compulsive trăiesc în general o viață plictisitoare, lipsită de satisfacții și suferă de forme ușoare de depresie cronică. Unii dintre pacienți cu TOC manifestă și tulburări sexuale. Disconfortul lor față de emoții, lipsa de spontaneitate, controlul excesiv și rigiditatea împiedică exprimarea liberă și confortabilă a propriei sexualități. Disfuncțiile sexuale pe care le prezintă în mod obișnuit persoanele compulsive sunt dorința sexuală inhibată, incapacitatea de a avea orgasm, ejacularea precoce.
Terapia cu persoanele care suferă de Anorexia
La pacientele anorexice pe care le-am întâlnit, am putut constată o dificultate de a înfruntă necunoscutul care îmi pare caracteristică. Dar cel mai neliniștitor este sentimentul de singurătate în prezența unui apropiat. Am identificat la anorectice acest tip de neliniște cu o anumită frecvența:tată sau mama erau acolo foarte prezenți fizic, și totuși pacientele trăiau un sentiment acut de absența. Cel mai dificil de suportat nu pare a fi absența absentului, ci absența cuiva care este prezent, lucru de care pacientele se plâng frecvent: nu de faptul că tatăl sau mama lor a fost absența, ci pentru că gândurile, visele, gesturile lor au fost îndreptate către altcineva.
Terapie de cuplu
Probabil că fiecare dintre noi a trăit o experiență cât de însemnată a fi în cuplu, chiar și cei care nu au avut încă parte de o asemenea experiență probabil că au visat sau visează la momentul în care vor fi împreună cu cineva. A trăi în cuplu este o mare provocare pentru fiecare dintre noi. Și asta pentru că în mintea noastră cuvântul cuplu rezonează cu ideea de iubire și de împărtășire a acesteia cu persoană iubita. Ideea de cuplu este asociată cu o imagine pozitivă a ceea ce înseamnă să iubești și să fii iubit, să trăiești momente de exaltare, să ai parte de fericire. Chiar dacă nu am avut dezamăgiri, sau chiar dacă i-am văzut pe cei din jurul nostru dezamăgiți, tot nu încetăm să visam că în cele din urmă vom întâlni acea persoană unică, specială pentru noi, împreună cu care vom formă cuplul perfect și vom fi fericiți până la adânci bătrâneți. Realitatea viețîi de cuplu este de cele mai multe ori diferită de imaginația noastră, de credințele și miturile noaste despre iubire și viață de cuplu.
Hendrix(2008, pag.76-77) consideră că dragostea romantică are un limbaj universal și că toate cuvintele pe care le spun îndrăgostițîi de la începutul lumii până în prezent pot fi reduse la patru propozițîi de baza– restul reprezentând o elaborare – și anume :
- Fenomenul recunoașterii– „ Știu că de-abia te-am întâlnit, dar am senzația că deja te cunosc” Îndrăgostițîi trăiesc sentimentul că se cunosc de ani de zile.
- Fenomenul atemporalitățîi– îndrăgostițîi au sentimentul că au fost dintotdeauna împreună, afirmând ceva de genul: „ E ciudat, deși ne întâlnim de puțîn timp, nu-mi pot aminti o perioada în care să nu te fi cunoscut”.
- Fenomenul reunificării – „Când sunt cu ține nu mă mai simt singur, ci întreg, împlinit”.
- Fenomenul necesitățîi – îndrăgostițîi au sentimentul că nu pot trăi unul fără altul:”Te iubesc atât de mult, încât nu pot să trăiesc fără ține”.
Starea de îndrăgostire se caracterizează printr-o intensitate mare a trăirilor emoționale și printr-o atracție sexuală puternică. Îndrăgostirea nu presupune muncă sau efort, ci pur și simplu granițele eului se prăbușesc sub presiunea unor forțe emoționale de natură inconștiență. Cei doi îndrăgostiți se află într-o situație de extremă dependență afectivă, se lasă complet absorbiți unul de altul, pierzându–și orice rezervă atât emoțională, cât și fizică. În limbaj popular se spune atunci când oamenii se îndrăgostesc că „dragostea este oarbă” și că îndrăgostițîi își pierd uzul rațiunii.
Sub influența emoțiilor, a sentimentelor, are loc o transfigurare, o idealizare a persoanei iubite, astfel că slăbiciuni și defecte ale acesteia devin obiect al dragostei sau admirației prin simplul fapt că îi aparțin. Relațiile dintre îndrăgostiți nu mai sunt reglate, că în existența obișnuită, prin obiceiuri, calcule, gratitudine, stimă, adică prin sentimente rezonabile. Ființa este văzută că având numai calități pozitive și ca fiind numai lucruri bune.
Întrebarea care se pune este ce anume provoacă sentimentele de bine care poartă numele de dragoste romantică? Ce anume provoacă emoțiile puternice și tulburătoare de la începutul unei relaii? Fiziologic, dragostea romantică este o reacție chimică. Ea este o experiență fizică intensă, care are componente măsurabile. Cercetările arată că atunci când oamenii se îndrăgostesc , creierul secretă o serie de substanțe chimice și hormoni naturali care conduc la un sentiment de bunăstare. Astfel, în timpul fazei de atracție dintr-o relație, creierul secretă dopamină și norepinefrina, care generează o cantitate mare de energie. De asemenea, creierul își mărește producția de endorfine.
Hendrix(2008,p.108) consideră că ne alegem partenerii din două motive importante și anume:
- Pe de o parte, pentru că au trăsăturile pozitive și negative ale părinților sau ale celor care ne-au purtat de grijă atunci când eram copii.
- Pe de altă parte, pentru că partenerii pe care îi alegem compensează trăsăturile pozitive ale ființei noastre care au fost eliminate în procesul socializării din perioada copilăriei.
În mod obișnuit, partenerii intră în relație cu dorința inconștiență că celălalt să le satisfacă toate lipsurile din copilărie, adică să devină un fel de părinte-surogat. Această speranță inconștiență generează emoțiile puternice pe care îndrăgostitul le trăiește la început și susține efortul de a-l cuceri pe partener (partenerul este salvatorul și de aceea merită să lupte pentru el că să –l cucerească, făcând sacrificii, renunțând la unele lucruri). Pe măsură ce procesul de cucerire se încheie și partenerii își asumă un angajament unul față de celălalt, își dau seama că strategia lor nu functioniaza, adică partenerul nu îi poate îndeplini toate dorințele. Acest lucru produce dezamăgire și furie, pentru că fiecare partener crede că celălalt îi ignoră nevoile în mod intenționat. Astfel, partenerii încep să se rănească unul pe celălalt,să–și refuze reciproc plăcerea și intimitatea cu scopul de al determina pe celălalt să se schimbe și să răspunsă cu căldură și dragoste.
Dacă întâmpini dificultăți în relația ta de cuplu, aici este spațiu unde poți găsi suport, făcând o programare.
Terapie sexuală
De ce are de suferit activitatea sexuală
Nu sunteți singuri în această privința. Multe cupluri au o relație lipsită de sex și de pasiune. Printre numeroasele cauze se numără stresul de la locul de muncă, problemele din relație, lipsa timpului, a energiei și a intimității. Majoritatea cuplurilor sunt împovărate cu tot soiul de griji: carieră, presiuni financiare, copii solicitanți sau rude în vârstă care au nevoie de îngrijire – prea multe responsabilități, fără suficiente momente de respiro. Oamenii își petrec timpul liber navigând pe internet ,pe rețele sociale.
Concepții greșite despre sex
Multe cupluri cred că sexul ar trebui să fie spontan pentru a fi de calitate, De fapt, cercetările arată că, pentru cuplurile care au relații de lungă durata, planificarea unui interludiu romantic duce la o experiență sexuală mai plăcută, de o calitate superioară. Desigur, asta nu înseamnă că un cuplu ar trebui să piardă ocazia unui „episod rapid” atunci când această se ivește, ci se referă la pregătirea proactivă a scenei și la crearea împrejurărilor favorabile amorului plin de pasiune. Fiecare cuplu are nevoie să–și evalueze mediul și să determine condițiile optime pentru un act sexual de calitate.
„Chimia” nu este niciodată suficientă
O altă concepție greșită a multor cupluri este că singură condiție obligatorie a pasiunii este chimia sexuală. Chimia este acea atracție sexuală inițială, intensă și inexplicabilă, pe care o simți atunci când vă întâlniți prima oară partenera sau partenerul. Prin urmare, pe lângă chimie, aveți nevoie de angajament și compatibilitate, dar și de dorința de a comunica și de a face compromisuri, pentru a avea o viață sexuală satisfăcătoare.
Luarea unui angajament
Reaprinderea flăcării pasiunii inițiale necesită angajament. Există o diferența între a rămâne într-o relație pentru că nu doriți să va confruntați cu consecințele destrămării ei, și a fi împreună cu cineva pentru că obțineți satisfacții din investiția făcută în relație. Exprimarea reciprocă a angajamentului dedicat generează încredere, motivație și dorința de reconectare emoțională între parteneri.
Îmbunătățirea comunicării în cuplu
Comunicarea clară și onestă este esențială pentru relațiile sănătoase. Satisfacția din cadrul relației depinde de satisfacerea nevoilor voastr, iar partenera sau partenerul nu va poate satisface nevoile dacă nu vi le exprimați clar. Comunicarea clară implică,de asemenea, discutarea divergențelor, pentru că acestea apar inevitabil, în locul reprimării sau al trăirii lor cu lejeritate. Atunci când vă exprimați o nemulțumire, concentrați-vă
asupra comportamentului precis al partenerului și a felului în care acesta vă face să vă simțiți, cum ar fi: „ Mă supăr când întârzii la cină și nu mă suni să–mi dai de știre.” Ascultați răspunsul partenerului fără să-l întrerupeți. Când vă vine rândul să răspundeți, rămâneți concentrați pe subiect. Nu amintiți de nemulțumiri și jigniri anterioare sau de chiuvetă înfundată din bucătărie. Dacă simțiți că divergență de opinii ia proporții și că pierdeți controlul, puneți-i capăt spunând „Gata stop”și luați o pauză în timpul căreia să nu mai stați împreună.
Îmbunătățirea compatibilității
Pe lângă chimie sexuală, angajament și comunicare clară, aveți nevoie de compatibilitate pentru a menține pasiunea vie. Compatibilitatea cere un anumit grad de asemănare în privința convingerilor principale, cum ar fi cele religioase, cele legate de structura familială și de filosofia de viață.
Compatibilitatea sexuală implică un grad similar al dorințelor și preferințelor sexuale. Problema compatibilității sexuale apare adesea când un cuplu prezintă discrepanțe la nivelul dorinței, dacă partenerul mai activ sexual se simte adesea ignorat și nesatisfăcut, în vreme ce partenerul mai puțîn activ sexual se simte frecvent hărțuit și obligat să facă sex.
Practicarea compromisului și a cooperării
Nicio relație nu poate supraviețui fără compromisuri și cooperare constanța. Indiferent cât de compatibili sunteți,uneori se vă întâmplă că dorințele și scopurile voastre să nu se afle pe aceeași lungime de undă. Respingerea sau sacrificarea nevoilor unui partener de dragul nevoilor celuilalt duce mereu la resentimente și, în cele din urmă, la destrămarea relației.
Terapii de familie
Scopurile terapiei de familie este eliberarea de simptome, adaptarea socială și muncă sunt considerate importante, dar secundare în raport cu creșterea integrității personale (congruentă între experiență interioară și comportamentul exterior.
Obiectivul terapiei este că membrii familiei (fiecare în parte)să devină sensibili la nevoile și sentimentele lor și să le împărtășească în cadrul familiei. Fiecare membru trebuie să fie el însuși, deciziile să se poată lua prin explorare, negociiere și nu în termeni de putere, și diferențele între membrii familiei să fie conștientizate și folosite pentru creștere.
Psihoterapie în toxicodependenta
De obicei atunci când solicită ajutor din partea unui specialist, toxicodependentul vrea și nu vrea să se desprindă de consumul de substanțe, este și nu prea este motivat să se schimbe, este cumva ambivalent, de aceea eu îl voi avea o abordare de încurajare a implicării motivaționale în pripria schimbare, și voi face asta prin următoarele moduri:
- A oferi alternative iar clientul este liber să aleagă ce soluții i
se par viabile , este liber să opteze pentru soluția pe care o consideră cea mai potrivită pentru el,respectând libertatea clientului. - Sprijin clientul să conștientizeze discrepanța dintre valorile sale personale și comportamentul prezent, precum și multiplele efecte negative ale drogului în toate domeniile vieții sale.
- Implic și familia toxicodependentului precum și alte persoane semnificative din viață acestuia.
- A da feed-back terapeutic presupune prezentarea rezultatelor unor teste psihologice care arată gradul de afectare a sănătății fizice și psihice de către droguri.
- Ajut clientul să –și clarifice scopurile, să facă un pas important în direcția facilitării modificării stilului de viață.
- Sprijin clientul să–și îmbunătățească imaginea de sine. Unii dintre toxicodependenti au început să consume droguri pentru a obține o stare sufletească mai bună, pentru a se simți mai bine în propria lor piele, pentru a avea mai multă încredere în ei înșiși.
- Sunt empatică , știind că empatia terapeutului favorizează motivația pentru schimbare, dar și deprinderea de a înțelege clientul chiar dacă nu am trecut prin experiențe similare.
- Respect clientul și opiniile sale.
- Sunt flexibilă, în lucru cu dependențele este nevoie de multă flexibilitate.
- Mă implic activ în procesul schimbării clientului, motivația persoanelor toxicodependente este de obicei fluctuantă și conflictuală , de obicei clientul poate spune că are nevoie de ajutor iar în următoarea propoziție adaugă frază „dar nu este o problema serioasă”, o parte din sine afirmă existența unei probleme și cere sprijin, iar o altă parte neagă existența vreunei probleme, iar aici eu am resursele necesare pentru a înțelege ambivalența clientului că fiind normală în situația respectivă.